duminică, 8 ianuarie 2017

în drum spre capătul lumii - patagonia


Suntem pe ultima sută de metri înainte de Patagonia. Luni decolăm spre Chile, ţara care ne va fi gazdă timp de o lună. Am emoţii din nou. Şi un nod în stomac. Cred că e teama de necunoscut, faptul că nu ştim ce înseamnă normalitatea acolo, cum zice Rareş.

miercuri, 4 ianuarie 2017

apusuri, prieteni şi zăpadă în maramureş


De   când mă ştiu mi-a displăcut importanţa care se dă nopţii ce marchează trecerea dintre ani. În fiecare an inevitabil, încă de pe la sfârşit de noiembrie încep să fiu întrebată: ce faci de rev? De parcă trebuie neapărat să faci ceva şi mai mult decât atât, să planifici cu o lună înainte. De parcă statul acasă, cu o ciocolată caldă în mână şi cu timp pentru tine în care să te gândeşti la ce a fost şi la ce urmează nu e o opţiune. Nu, trebuie neapărat să mergi undeva.

joi, 29 decembrie 2016

cum a fost în 2016 şi ce-mi doresc de la 2017


2016 a fost un an plin, în care am trăit o grămadă de aventuri, am călătorit cu fiecare ocazie şi am căutat muntele mereu. Pe de altă parte însă nu vreau să creez impresia că a fost un an roz în totalitate. Au fost momente în care am fost supărată sau chiar am plâns cu lacrimi amare. Dar în acelaşi timp am primit câteva lecţii pe care sper că nu le voi uita prea curând.

joi, 22 decembrie 2016

oameni din trascău


Dimineaţă ne trezim din nou devreme pentru a pleca pe dealuri. A sosit ziua în care mergem la colindat pe la bătrânii de pe Valea Poienii. Pentru mine este al doilea an consecutiv când mă alătur grupului.

duminică, 11 decembrie 2016

prin cătune pe valea cernei


După prima noapte dormită iarna vreodată în cort, a doua nu ne speria deloc. Ştiam la ce să ne aşteptăm, cu o zi înainte nu ne fusese frig deloc, deci nu aveam motive de îngrijorare. În realitate a fost mai frig decât în noaptea anterioară, iar pe la 4 dimineaţa am făcut ochii mari. E adevărat că pe de o parte îmi era puţin frig, însă pe de alta aveam deja vreo 10 ore de somn. Pur şi simplu nu mai intra! Am reuşit totuşi cumva adorm din nou şi aşa am trecut cu bine de a doua noapte.

miercuri, 7 decembrie 2016

pe valea cernei de 1 decembrie


Ne-am hotărât să plecăm spre Herculane cu vreo 3 zile înainte abia. Deşi aveam înaintea noastră 5 zile întregi libere, un vis pe care reuşim să îl împlinim de regulă cu multe calcule făcute anterior şi cu sacrificiul câtorva zile preţioase de concediu, de data asta nu ne-am organizat din timp. Ultima perioadă a fost puţin aglomerată pentru noi şi nu ne-a rămas nici măcar energia de organiza ceva. Bine, de stat acasă oricum nu se punea problema. Undeva tot trebuia să mergem.

miercuri, 30 noiembrie 2016

ciucaşul în dar de ziua lui


Venea ziua lui şi eram în căutarea cadoului perfect. Când mi-a venit ideea de a-i dărui o experienţă în locul unui obiect am ştiut pe loc că l-am găsit. Şi am ales un workshop de fotografie, organizat de Toma Bonciu. Stelele însă s-au aliniat la câteva luni după aniversare abia, astfel încât să putem merge. Aşa am ajuns weekendul trecut în Ciucaş, pentru o experienţă ce avea să fie nouă pentru amândoi.

miercuri, 16 noiembrie 2016

prin viscol şi zăpadă


Este duminică, ora 05:30 iar noi ne trezim pentru a ajunge la punctul de întâlnire de la ora 7. Plănuim să facem o tură aproape de casă, în zona Măguri-Răcătău. Domnul Dinu a propus-o iar Rareş a sugerat să ne alăturăm şi noi grupului. Plănuiam oricum să mergem pe undeva pentru a-i arăta împrejurimile lui Blair, colegul de muncă american al lui Rareş aflat pentru prima oară în România.
Copyright 2015-2017 bramburaprinmunti